150 de ani de prietenie intre Belgia si Japonia

Lucrez la o firma japoneza in Belgia. Anul acesta marcheaza 150 de ani de cand s-a semnat primul tratat de cooperare intre cele doua tari si deci este prilejul de a avea un an intreg de evenimente culturale care sa prezinte Japonia publicului belgian. Evident ca ma voi duce la cat mai multe evenimente si voi scrie despre fiecare, dar ca sa introduc un pic cititorul in atmosfera zic sa vorbesc intai despre istoria relatiilor dintre cele doua tari.

In prima parte a secolului al XIX-lea a existat foarte putin interest in Japonia fata de Belgia si vice versa, dar in 1854 lucrurile s-au schimbat. America a fost prima tara care sa semneze un tratat cu Japonia, deschizand drumul pentru Countele Charles Descantons de Montblanc (1833-1894) (francez, dar de asemenea baron de Ingelmunster-deci un fel de proto belgian). Dupa acesta, ca urmare a unor negocieri serioase diplomatul  Auguste t’ Kint de Roodenbeeke (1816-1878) ajuta Belgia sa devina a noua putere vestica care sa semneza un tratat cu Japonia. Tara Soarelui Rasare, fiind in plina era Meiji, cauta exemple vestice prin care sa se modernizeze, vazand in Belgia un exemplu bun de know how tehnic si un model de organizare institutionala.

Cea mai cunoscuta misiune japoneza in Belgia cu scopul de a aduna informatii in scopul modernizarii tarii a fost misiunea Iwakura, care a circulat prin Statele Unite si Europa intre 1871 si 1873. In acelasi timp elevi si studenti individuali venira sa studieze in institutiile tehnice belgiene. Cel mai cunoscut absolvent japonez a fost probabil Katō Wataru, ajutor al lui Matsukata Masayoshi, cel de-al saselea prin ministru al Japoniei. Dupa 3 ani de studii in Belgia, Kato s-a intors in Japonia si a jucat un rol central in infiintarea Bancii Centrale Japoneze, a carui sef a si devenit in anii ce aveau sa urmeze

In 1898 ambele tari deschid ambasade si Motono Ichirō devine primul dintr-un sir de diplomati recunoscuti (din care mentionez pe Adachi Mineichirō- presedinte al Curtii Internationale de Justitie de la Haga intre 1931 si 1934) care servesc ca ambasadori ai Japoniei in Belgia. 

Din punct de vedere artistic Japonia a fost o sursa importanta de inspiratie pentru japonismele tipice miscarii Art Nouveau, in timp ce autori belgieni precum Maurice Maeterlinck, Emile Verhaeren si Georges Rodenbach erau tradusi si cititi in Japonia.

Relatiile dinte cele doua tari au continuat sa fie amicabile in perioadele Meiji si Taishō, in timp ce perioada Shōwa a fost marcata de conflicte si probleme, dupa razboaiele pornite de Inccidentul Manciurian. Cel mai rau moment pentru relatiile bilaterale a fost evident al Doilea Razboi Mondial, cand cele doua puteri au fost de parti opuse.

Refaccerea Japoniei dupa razboi a dus evident la restaurarea in intregime a relatiilor bilaterale. In anii ce aveau sa urmeze Belgia a fost prima tara care sa beneficieze de noul statut al Japoniei ca super-putere economica printr-o serie de investitii, ca de exemplu fabrica Honda din Aalst (deschisa in 1962) care a fost prima investitie japoneza pe teritoriu european.

Din punct de vedere cultural cel mai important eveniment organizat in Belgia a fost festivalul Europalia Japan din 1989. Festivalula  inclus cel mai intalt si mai variat profic cultural organizat vre-odata in Belgia, prezentand atat arta inalta a tarii cat si cultura pop. Ultimul sfert de secol nu a mai vazut un eveniment de asemenea proportii, dar in urma lui relatiile bilaterale au devenit mai puternice si implica un numbar din ce in ce mai mare de cetateni din ambele tari.