Se afișează postările cu eticheta agricultura. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta agricultura. Afișați toate postările

Kokudaka (石高)


Hai sa incercam sa explicam un termen des intalnit in carti japoneze si adesea explicat succinct in note de traducatori. Daca ati citit/vazut Shogun de exemplu cu siguranta ati dat de termenul "koku". Poate parea initial ca unitate de masurare a averii, fiindca samuraii de diverse ranguri primeau diferite cantitati de koku- cu cat mai multe cu atat mai bine si mai bogat samuraiul. Un koku(石) este de fapt o unitate de masurare a volumului, egala cu 10 shaku cubici.

Ca sa mergem pana la capat cu explicatia un shaku (standardizat doar in 1891-si micsorat ca dimensiune la acel moment) era 10/33 metrii (adica 30,3cm). Deci 3,3 shaku dau un metru. Asa ca printr-un calcul mathematic rezulta ca 1 koku e aproximativ 280 de litrii. Istoriceste s-a hotarat ca 1 koku de orez (adica aproximativ 150kg) era destul sa hraneasca un om pentru un an (un masu e unitatea destula pentru o zi).
File:Red Rice Paddy field in Japan 006.jpg


In perioada shogunatului Tokugawa suprafata de pamant luata in considerare pentru calcularea taxelor era exprimata din punct de vedere al kuku-rilor care puteau fi produse pe acesta. Productia exacta a orezului pe suprafata de pamant evident depindea de la zona la zona si in final aveai o medie de 40% din kokudaka teoretica. Deci si taxele la randul lor se bazau nu pe orezul recoltat in sine ci pe aproximatia productiei pe zona indiferent daca era orez sau altceva (in caz ca era altceva se facea o echivalare valorica cu orezul)

Rangul daimyo-ilor era deci influentat de cantitatea de kokudaka de pe teritoriile aflate sub administrarea lor astfel incat in 1650 Shogunul controla  4,2 milioane de koku din cele 26 existente in intreaga Japonie.

Istoria canabisului in Japonia

Junichi Takayasu a avut o pasiune pentru canabis inca de cand a avut 3 ani si a vazut o poza cu ninja care se antrenau sarind peste randuri de cannabis, planta care creste foarte repede si deci testa capacitatile fizice ale razboinicilor care in fiecare saptamana trebuiau sa se pregateasca sa sara din ce in ce mai sus. Acela a fost momentul in care s-a hotarat sa creasca si el cannabis. Mama sa, bineinteles, a crezut ca e o dorinta care va trece, ca in momentul in care se va face mare si va afla ca este ilegal sa detii sau sa cresti chiar si cantitati mici de marijuana (pedepsibil cu 5-7 ani de inchisoare), fiul ei isi va da seama ca visul lui nu va devein niciodata realitate.


Junichi a dovedit ca totusi poate sa-si faca un nume in tara (si in lume) ca unul dintre cei mai cunoscuti experti in marijuana si curatorul muzeului Taima Hajubutsukan, care povesteste in detalie istoria plantei in Japonia.


Istorie foarte indelungata, conform lui Takayasu, care spune ca primele dovezi ale utilizarii cannabisului in Japonia dateaza inca din perioada Jomon (10000-200 IEN) cand au fost facute vasele in care s-au gasit urme de seminte si fibre de cannabis, planta foarte importanta in acea perioada in ceea ce urma sa devina Japonia, fiindca era material prima principala utilizata in fabricarea hainelor, plaselor de pescuit si elasticului pentru arcelor cu sageti.


In secolele care au urmat cannabisul a jucat un rol important in Shintoism, fiind preamarit pentru proprietatile sale curative si prin urmare folosit pentru a binecucanta credinciosii si a exorciza spiritele malefice. Si in zilele noastre se poate vedea aceasta practica in funiile ceremonial impletite din cannabis atarnate in jurul templelor.


Pe langa zona spirituala cannabisul a mai fost folosit si de oamenii obisnuiti, conform relatarilor istoricului George Foot Moore, cum ca frunzele de cannabis erau lasate de calatori la altarele ridicate la rascruce de drumuri pentru a-si asigura o calatorie fara peripetii. De asemenea, in perioada festivalului de vara Bon, familiile intampinau spiritele mortilor cu impletituri de cannabis atarnate la tocul usii.



A page from “Wakoku Hyakujo” shows women preparing fibers from cannabis plants. | HIROKO TANAKA



Pana in mijlocul secolului 20 cannabisul a fost cultivat in toata Japonia, cu preponderenta in Tohoku si Hokkaido si a aparut adesea in literature tarii, printre care si in cea mai veche culegere de poezii- Manyoshu. Apare si in poeziile haiku, care decriu etape ale cultivarii plantei.


Desi este evident ca planta a jucat un rol foarte important in viata culturala, religioasa si de zi cu zi a japonezilor expertii inca nu pot spune cu siguranta daca a fost si folosita ca drog. Desi nu exista dovezi directe, unii istorici spun ca pe masura ce sake-le era acaparat de nobilime, cannabisul se crestea peste tot si era drogul preferat de catre fermieri. Unele studii stiintifice si arata faptul ca in Japonia cannabisul are nivel de THC (tetrahydrocanabinol - substanta pshihoactiva din planta) mai ridicat decat cel din America (3,9% fata de 1,5%). Si desi nu exista dovezi de consum recreational cannabisul a facut parte din multe leacuri ale medicinii traditionale chinezesti pana in secolul at 20-lea.


In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, jumatate din productia de cannabis a tarii a fost pusa deoparte pentru a face funii si parasite pentru armata. Odata cu ocupatia Americana insa, tara a adoptat punctul de vedere al invadatorilor si in 1948 America a dat Ordonanta de Control a Canabisului - care si in ziua de azi sta la baza legilor anti cannabis in Japonia. Exista multe speculatii cu privire la motivul adevarat pentru care Americanii au impus o interdictie fata de cannabis (considerand ca drogurile gen amfetamine au avut piata libera pana in 1951). Multi spun ca odata cu descurajarea artelor precun kendo sau judo, interzicerea canabisului a fost o modalitate de a scoate militarismul din Japonia.


Prized fiber: Junichi Takayasu, curator of Taima Hakubutsukan in Nasu, Tochigi Prefecture, holds the outer layer of cannabis plants that are revered by the Shinto religion. | HIROKO TANAKA
Desi fermierii au primit permisiunea imparatului Hirohito sa creasca in continuare planta numarul cultivatorilor a scazut la mai putin de 60. Unul din motivele pentru care a scazut asa de mult cantitatea este popularitatea crescanda a fibrelor sintetice si pretul ridicat de a reinnoi licenta de a cultiva canabisul.
Din cate stie Takayasu, exista doar o singura persoana de 84 de ani care mai stie tot ciclul plantei de la samanta la fibra si cand ea va muri va muri si intelepciunea cu care se cultiva aceasta planta.
Takayasu incearca sa educe in continuare oamenii organizand tururi anuale catre fermele din apropierea muzeului sau, demonstrand cat de ecologica si intensive este cresterea acestor plante si da lectii de a tese fibre de cannabis a carui material se potriveste perfect cu nevoile climatice ale Japoniei. “Japoniezii au un viziune negative fata de cannabis, dar eu vreau sa-i ajut sa inteleaga adevarul si vreau sa-i protejez istoria. 

Daca aveti candva sansa sa va duceti la muzeu puteti afla mai multe informatii despre el pe pagina de facebook.