Si uite inca un motiv pentru care ar trebui sa ma bucur ca lucrez intr-o firma japoneza. Toti colegii japonezi care vin din vacanta aduc cu ei bunatati(omiyage), conform culturii organizationale in care au crescut: daca pleci intr-o calatorie de business trebuie sa aduci inapoi la servici mancare tipica zonei in care te-ai dus.. Si eu, ca idioata, nu stiu sa raspund cum trebuie. O conversatie de genul ar trebui sa se intample in urmatorul fel:
A:あのー、これつまらないものですが。
B:あっ、かえってご心配いただいてすみません。
A:Anoo, kore tsumaranai mono desu ga.
B:A, kaette go-shinpai itadaite sumimasen.
A: Asta este pentru tine. Nu-i nimic special, dar ...
B: Vai, multumesc mult. Nu trebuia sa te fi deranjat pentru mine.
Expresia "tsumaranai mono desu ga" este folosita cand oferi un cadou unei persoane. Conform stilului tipic japonez, accentuezi faptul ca e un cadou mic si nesemnificativ, care in nici un caz nu este demn de persoana pe care-l primeste, dar nu se putea sa nu i se cumpere ceva.
Reactia mea a fost oricum numai nu normala, din cauza ca Takako-san a adus Kit Kat-uri cu ceai verde, care nu se gasesc in Europa, dar sunt peste tot in Japonia. Evident ca am luat si am bagat in gura ca proasta, si am zis multumesc dupa.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu