Dar l-am vazut. Si desi m-am distrat, nu mi-a placut ce au facut din cultura japoneza. Am apucat sa fiu foarte obiectiva, zic eu si as dori sa comentez aici problemele pe care filmul le are cu privire la modul in care abordeaza cultura tarii in care se petrece, nu restul elementelor.
Scena de inceput a filmului arata cum un grup de soldati mai mari in rang isi fac seppuku su cateva momente inainte ca bomba atomica de la Nagasaki sa explodeze. De ce? N-are nici o logica, sincer, considerand ca nu aveau cum sa moara pana-i ajungea explozia, cu 10 secunde mai tarziu.
Primul personaj japonez care apare in film si are rolul de calauza pentru Logan de-a lungul intregului film este Yukio. In momentul in care incepe sa vorbeasca, in mai putin de cateva minute, spune 3 lucruri importante pentru intriga, toate legate de eterna "onoare":
Wolverine trebuie sa mearga la Tokyo sa-si reintalneasca un vechi prieten pentru daca nu ar fi dezonorabil Yukio spune ca a acceptat misiunea pe care seful ei i-a dat-o pentru ca "e o onoare sa-l intalneasca pe un astfel de soldat" Ofera sa-l plateasca pe Wolverine pentru excursia lui in Japonia cu "ceea ce-si doreste orice soldat: o moarte onorabila"
Parca-ti dau cu ciocanul in cap de fiecare data si-ti tipa in ureche: VORBIM DESPRE JAPONIA, ASA CA ONOAREA E LUCRU MARE PENTRU EI!!
E enervant si reduc foarte mult motivatia din spatele onoarei, fiindca exista evident un motiv pentru care onoarea e asa de importanta, dar nimeni nu se chinuie sa explice absolut nimic si sa luam de-a buna ca "japonezii sunt stranii asa ca credeti-ne cand va zicem ca onoarea e chestie importanta pentru ei".
O alta scena care a avut rol pur de socare, zic eu, este una in care Wolverine este nevoit sa-si petreaca noaptea impreuna cu una din personajele principale intr-un love hotel. Ii cer receptionistei sa inchirieze doua camere una langa alta. Doamna le zice ca nu are asa ceva, deci pot sa aleaga doar intre camera "misiune spre Marte", "cabinetul unei asistente medicale" si "temnita". Nu are nici un rol in film, din nou, decat sa socheze publicul despre cat de stranie este viata sexuala a japonezilor (deja destul de fetisizata in filmele pornografice).
Alta parte enervanta e ca incearca sa arate totul si nimic. Apare Yakuza, apar samurai si ninja, arata Tokyo-ul si shinkansen-ul, arata coasta si casele vechi traditionale, dar fiecare scena dureaza atat de putin ca ai impresia ca nu vor sa-ti prezinte tara in sine cat sa foloseasca tara drept fundal straniu care sa atraga privirea si sa mentina interesul cand scenele de batalie nu sunt destule.
Daca ar fi lungit filmul cu vreo 10 minute si ar fi depus un pic mai mult efort in explicarea anumitor aspecte poata ca reuseau sa drege buba, dar ce au acum este pur si simplu o caricatura, o schita a ideii de Japonia, care se bazeaza foarte mult pe clisee si scene de soc. Si e pacat.
2 comentarii:
Cand ai fost sa vezi filmul?
la sfarsitul lui iulie, cu Crina
Trimiteți un comentariu